Hipotiroidismul: simptome, cauze, diagnostic și tratament

Oboseala care nu trece după o noapte de somn, frigul resimțit chiar și în încăperi calde, kilogramele puse fără un motiv clar sau o stare de „încetinire” generală sunt adesea puse pe seama stresului sau a vârstei. Uneori, însă, în spatele lor se află o tiroidă care nu mai produce suficienți hormoni. Hipotiroidismul este cea mai frecventă tulburare a funcției tiroidiene și, odată diagnosticat, poate fi ținut sub control eficient cu un tratament simplu.

Ce este tiroida și ce rol are

Tiroida este o glandă mică, în formă de fluture, situată în partea din față a gâtului, înaintea traheei. Este alcătuită din doi lobi, uniți printr-o porțiune îngustă numită istm.

Rolul ei principal este producerea hormonilor tiroidieni, T4 (tiroxina) și T3 (triiodotironina), care reglează ritmul în care funcționează aproape toate organele: metabolismul, temperatura corpului, ritmul cardiac, digestia, funcția musculară și cea cerebrală. Pentru a produce acești hormoni, tiroida are nevoie de iod, pe care organismul îl obține exclusiv din alimentație. Tiroida conține și celule care secretă calcitonină, un hormon implicat în metabolismul calciului.

Activitatea tiroidei este controlată de creier, printr-un mecanism de tip „termostat”:

• hipotalamusul eliberează TRH, care stimulează hipofiza;
• hipofiza produce TSH (hormonul de stimulare tiroidiană), care „comandă” tiroidei să producă hormoni;
• când nivelul de T3 și T4 din sânge este suficient, producția de TRH și TSH scade (feedback negativ); când este prea mic, TSH crește.

De aceea, un TSH crescut este adesea primul semn că tiroida nu mai funcționează la capacitate normală.

Ce este hipotiroidismul

Hipotiroidismul (sau hipotiroidia) apare atunci când tiroida nu produce suficienți hormoni pentru nevoile organismului. Ca urmare, procesele metabolice se desfășoară mai lent, iar simptomele se instalează de obicei treptat, pe parcursul lunilor sau chiar al anilor.

Medicii disting două forme:

• Hipotiroidismul manifest (clinic) – TSH este crescut, iar nivelul de T4 liber este scăzut. De regulă, simptomele sunt evidente.
• Hipotiroidismul subclinic – TSH este crescut, dar T4 liber se află încă în limite normale. Simptomele pot lipsi sau pot fi discrete, iar decizia de tratament se ia de la caz la caz, în funcție de valori, vârstă, prezența anticorpilor sau a unei sarcini.

Hipotiroidismul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni endocrine și apare mult mai des la femei decât la bărbați.

Care sunt cauzele hipotiroidismului

• Tiroidita Hashimoto – o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă tiroida, reducând treptat capacitatea acesteia de a produce hormoni. Este cea mai frecventă cauză în zonele în care aportul de iod este suficient.
• Deficitul de iod – încă întâlnit în anumite regiuni, mai ales acolo unde alimentația este săracă în iod.
• Tratamente anterioare ale tiroidei – îndepărtarea chirurgicală a glandei (totală sau parțială) sau tratamentul cu iod radioactiv.
• Radioterapia în zona gâtului sau a toracelui.
• Anumite medicamente, de exemplu amiodarona sau litiul.
• Hipotiroidismul congenital – prezent de la naștere, depistat prin screeningul nou-născuților.
• Afecțiuni ale hipofizei sau hipotalamusului – mai rar, problema nu este în tiroidă, ci în „centrul de comandă” care o stimulează.

Cine are un risc mai mare

• femeile, în special după 50–60 de ani;
• persoanele cu istoric familial de boli tiroidiene;
• persoanele care au avut gușă, o intervenție pe tiroidă sau tratament cu iod radioactiv;
• persoanele care au făcut radioterapie în zona gâtului sau a pieptului;
• femeile însărcinate sau care au născut recent (tiroidita postpartum);
• persoanele cu sindrom Turner sau sindrom Down;
• persoanele cu alte boli autoimune, precum diabetul de tip 1, boala celiacă, artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, sindromul Sjögren sau anemia pernicioasă.

Care sunt simptomele hipotiroidismului

Simptomele sunt variate și nespecifice, motiv pentru care boala poate trece mult timp neobservată. Cele mai frecvente sunt:

• oboseală persistentă, care nu se ameliorează după odihnă, și o stare de lipsă de energie;
• sensibilitate crescută la frig;
• creștere în greutate fără modificări ale alimentației;
• piele uscată, păr fragil sau căderea părului, unghii casante;
• constipație și scăderea poftei de mâncare;
• dificultăți de concentrare, memorie mai slabă, stare depresivă;
• dureri și crampe musculare, dureri articulare, slăbiciune musculară;
• ritm cardiac mai lent (bradicardie);
• umflarea feței și a pleoapelor, răgușeală;
• menstruații abundente sau neregulate, scăderea libidoului, dificultăți de a rămâne însărcinată;
• uneori, sforăit sau apnee în somn și senzație de amorțeală în mâini (sindrom de tunel carpian).

Dacă recunoașteți mai multe dintre aceste semne, mai ales dacă aveți și factori de risc, merită să vă verificați funcția tiroidiană.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul este stabilit de medicul endocrinolog, pe baza discuției cu pacientul, a examenului clinic și a unor investigații simple:

• TSH – este analiza de bază și cel mai sensibil indicator al funcției tiroidiene. Se folosește pentru diagnostic, pentru screening (inclusiv la nou-născuți, în sarcină sau în investigarea infertilității) și pentru monitorizarea tratamentului.
• T4 liber (FT4) și, în anumite situații, T3 liber (FT3) – arată cantitatea de hormoni tiroidieni disponibili în sânge și ajută la diferențierea formei manifeste de cea subclinică.
• Anticorpii anti-TPO – valorile crescute indică tiroidita Hashimoto și un risc mai mare ca hipotiroidismul subclinic să evolueze spre forma manifestă. Sunt utili și în evaluarea riscului în sarcină.
• Ecografia tiroidiană – o investigație rapidă, nedureroasă și fără radiații, care arată dimensiunea, forma și structura glandei. Poate evidenția aspectul specific tiroiditei, noduli sau alte modificări care necesită urmărire.

Care este tratamentul

Tratamentul hipotiroidismului constă în înlocuirea hormonului pe care tiroida nu îl mai produce suficient, cu levotiroxină – un hormon sintetic identic cu T4-ul natural.

Câteva reguli importante:

• comprimatul se ia zilnic, dimineața, pe stomacul gol, cu apă, de regulă cu 30–60 de minute înainte de micul dejun și de cafea;
• suplimentele cu calciu, fier sau magneziu și unele medicamente pentru stomac se iau la cel puțin 4 ore distanță, deoarece pot reduce absorbția;
• doza se stabilește individual de medic, iar TSH se verifică la 6–8 săptămâni după începerea tratamentului sau după orice modificare de doză, apoi periodic (de obicei anual), după stabilizare;
• doza nu se modifică și tratamentul nu se întrerupe fără recomandarea medicului.

În majoritatea cazurilor, mai ales în tiroidita Hashimoto, tratamentul este de lungă durată, dar bine tolerat. Cu doza potrivită, simptomele se ameliorează treptat, iar pacienții pot avea o viață complet normală.

Trebuie să țin regim dacă am hipotiroidism?

Nu există o dietă care să vindece hipotiroidismul, iar alimentația nu înlocuiește tratamentul. Totuși, câteva obiceiuri ajută:

• o alimentație echilibrată, cu legume, fructe, proteine slabe, cereale integrale și cât mai puține produse ultraprocesate și zahăr adăugat;
• un aport adecvat de iod (de exemplu, sare iodată), dar fără suplimente cu iod sau alge marine în cantități mari, care pot fi dăunătoare unei tiroide deja afectate – acestea se iau doar la recomandarea medicului;
• soia și alimentele foarte bogate în fibre nu sunt interzise, dar pot reduce absorbția levotiroxinei, așa că se consumă la distanță de comprimat;
• legumele crucifere (broccoli, varză, conopidă) pot fi consumate liniștit în cantități obișnuite, mai ales gătite;
• eliminarea glutenului este necesară doar dacă există și boala celiacă, confirmată prin analize.

Pentru recomandări adaptate situației dumneavoastră, discutați cu medicul endocrinolog.

Complicațiile hipotiroidismului netratat

Netratat sau tratat insuficient, hipotiroidismul poate afecta în timp mai multe organe:

• inima și vasele de sânge – ritm cardiac lent, creșterea colesterolului, scăderea forței de contracție a inimii și un risc cardiovascular mai mare;
• mușchii – slăbiciune și toleranță scăzută la efort;
• sistemul nervos – încetinirea gândirii, probleme de memorie și concentrare, depresie;
• fertilitatea și sarcina – tulburări de ovulație, dificultăți de concepție și riscuri pentru dezvoltarea copilului, motiv pentru care funcția tiroidiană se verifică atent în sarcină;
• gușa – mărirea de volum a tiroidei;
• foarte rar, în formele severe și netratate, o complicație gravă numită comă mixedematoasă.

Vestea bună este că aceste complicații pot fi prevenite printr-un diagnostic pus la timp și un tratament corect urmat.

Când să mergeți la medic

Programați un consult de endocrinologie dacă:

• aveți mai multe dintre simptomele de mai sus, fără o altă explicație;
• aveți rude apropiate cu boli tiroidiene sau o altă boală autoimună;
• plănuiți o sarcină, sunteți însărcinată sau ați născut recent;
• ați avut în trecut o intervenție sau un tratament la nivelul tiroidei;
• analizele de rutină au arătat un TSH în afara limitelor normale.

La Clinica Medicală Scandinavia din Ploiești vă puteți face consultul de endocrinologie, analizele hormonale și ecografia tiroidiană într-un singur loc. Serviciile clinicii sunt decontate prin asigurarea medicală privată. Pentru programări, ne puteți contacta telefonic sau prin formularul de pe site.

Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru diagnostic și tratament, adresați-vă medicului specialist.